O sinteza a banilor

Am intalnit un prieten intr-un proiect in care sunt implicat. El mi-a ingaduit publicarea acestui articol.

Uite o sinteză făcută de mine (@Aushlu) pentru cei interesați.

Banii reali nu prea mai există. Cel puțin în economia obișnuită.

Banii sunt de patru feluri:
1. Bani reali.
2. Bani reprezentativi.
3. Monede fiat.
4. Criptomonede.

1. Banii reali sunt cei care au valoare în sine: monede din aur, argint, bronz, aramă; bucăți sau piese din jad; perle etc.
Cândva puterea unui stat era legată și de puterea lui de a bate monedă, mai ales din argint și aur. Moneda de aur era semn al suveranității statului.
În secolul XXI banii reali se folosesc doar în economia subterană, chiar și acolo doar parțial. Ca atunci când se schimbă opium pe argint, de exemplu, în Indochina.

2. Banii reprezentativi sunt note de plată ce pretind că reprezintă o valoare reală. Au apărut în China secolului al XI-lea; erau nominale sau non-nominale. Ultimele sunt celebre sub numele de bancnote, adică note de bancă. Băncile garantau aceste note cu aur, argint, jad etc., sau cu procente din minele, corăbiile, afacerile etc. desfășurate de bănci.
Au apărut și monede reprezentative, a căror valoare nominală nu era dată de aliajul (ieftin) din care erau făcute, ci din valoarea (pretins) deținută de bănci.
Statele au preluat sistemul. Asta și pentru că omul obișnuit nu putea să verifice acoperire reală a banilor reprezentativi. Astfel statul putea tipări sau bate monedă fără acoperire reală, practic furând valoare de la cetățeni.

3. Monedele (banii) fiat.
Monedele fiat sunt emise de state sau organe agreate de state (ca FRB în SUA).
Ele sunt de fapt monede virtuale cu suport fizic.
Adică apar ca bancnote și monezi, dar nu au acoperire în aur, argint sau alte valori, în afaceri sau alte bunuri, ca banii reprezentativi.
Monedele fiat se bazează strict pe încredere; pe încrederea oamenilor în statul emitent.
De aceea multe națiuni noi nu au monedă națională reală (folosind indirect sau direct alte monede).
Puterea și stabilitatea statului constituie garanția reală a monedei fiat.
Din 1971, când are loc Șocul Nixon (urmare a loviturii date dolarului de Charles de Gaulle), dolarul devine monedă fiat. Și este urmat de toate monedele naționale ce încă nu erau monede fiat. Banii reprezentativi dispar ca monezi naționale. Le iau locul monedele fiat.
Rezervele de aur sau argint ale băncilor naționale, de exemplu, acoperă doar un procent din masa monetară națională. Restul monedei fiat nu are acoperire.
Dar pentru orice stat cu tradiție este de ajuns pentru ca oamenii să aibă încredere în monedă. Și să accepte, ca urmare, valoarea ce îi este atribuită.

4. Monedele virtuale sau Criptomonedele

Pe scurt, criptomonedele sunt monede fiat fără suport fizic și emise de comunități independente față de state și bănci.
Emiterea se poate face prin felurite proceduri IT. Acestea se numesc „minting” („batere (de monedă)”) sau „mining” („minare”). „Baterea” se referă mai ales la procesul de realizare a „fiselor” („tokens”). „Minarea” mai ales la procesul de însușire a fiselor de către utilizatori. Dar deseori oamenii folosesc termenii în amândouă înțelesurile.
Criptomonedele se construiesc prin felurite procedee care, de fapt, construiesc încredere. (Așa cum încrederea construită în timp de state este baza reală a monedelor fiat.)
Asemenea procedee pot include rezolvarea unor puzzle-uri matematice (btc), creșterea greutății minării (btc, pi network), construirea unei comunități bazată pe criptomoneda respectivă (pi network) etc.

Multumesc @Aushlu!